Schimbari.

De ce ne gandim mereu ce putem schimba la noi pentru ca lumea sa ne placa? De ce mereu ne gasim defecte? De ce trebuie sa mintim ca totul sa fie bine? De ce insistam atat de mult asupra acestor schimbari? De ce trebuie sa fim perfecti? De ce cineva nu ne poate accepta asa cum suntem? De ce nu ne putem purta la fel mereu? De ce mereu cand suntem noi simpli avem impresia ca dezamagim, ca nu suntem placuti? De ce mereu daca pierdem o persoana avem impresia ca e numai vina noastra? De ce nu gandim pozitiv? De ce nu gandim ca o persoana ne-a pierdut pe noi si nu noi pe ea? De ce nu gandim ca suntem perfecti in felul nostru? De ce nu gandim ca acolo undeva e cineva care asteapta sa ne cunoasca, sa cunoasca adevarata noastra fata, fara sa ne judece? De ce nu suntem sinceri cu noi si cu lumea din jur? De ce suntem plini de prejudecati? Avand in vedere ca observam ca suntem criticati, de ce sa criticam la randul nostru? De ce nu acceptam persoanele asa cum sunt? De ce incercam sa le schimbam? Ar fi totul mult mai simplu daca toti am ramane asa cum suntem si am fi noi insine.Ne-am accepta mult mai usor intre noi, nu am mai critica atat de mult, nu ar mai exista atata rautate in jur. Persoanele care se cred perfecte,defapt au cele mai multe defecte, doar ca au ales sa aiba mai multa incredere in ele si asa sunt privite altfel. Unde sunt vremurile in care mergeam pe strada si vedeam expresiile fericite ale oamenilor.Poate ca erau fericite pe moment, poate ca totul le mergea bine sau poate ca doar ascundeau tristetea din interiorul lor. Unde sunt vremurile in care grupurile de omuleti care se numesc prieteni,erau sincere intre ele,fara critici, fara vorbe urate adresate la nervi, fara cuvinte spuse doar ca sa para superiori,fara orgolii puse in fata degeaba. Unde sunt vremurile in care lumea arata mai mult ca ii pasa si lasa de la ea, acum tot ce vedem este ura peste tot,ura si atat, hai sa criticam pentru ca s-a imbracat diferit, hai sa criticam ca scrie altfel decat noi, hai sa criticam ca vorbeste incet, hai sa criticam ca se balbaie, hai sa criticam ca invata mai bine ca noi, hai sa criticam ce mananca, pana o sa ajungem sa criticam orice gest, orice miscare.Nu observam ca lumea se schimba si noi odata cu ea,ca armonia care era odata nu va mai fi si totul din cauza noastra,pentru ca daca am sta sa ne gandim mai mult la tot ce se intampla in jurul nostru, nu am mai pune accent doar pe defecte, ci am vedea intotdeauna partea frumoasa a vietii.