De ce?

De ce mereu ne dorim ceea ce nu putem avea? De ce mereu vrem sa nu ascultam de nimeni? De ce niciodata nu invatam din greseli? De ce radem de raul celorlalti? De ce nu ne bucuram de ceea ce avem? De ce vrem mereu si mereu mai mult? De ce nu putem pleca oriunde, oricand? De ce stam tristi cand ceva ni se intampla? De ce nu zambim mai des? De ce nu putem fi fericiti si singuri? De ce exista prieteni falsi? De ce unele prietenii nu rezista? De ce suntem falsi? De ce ne atasam asa repede? De ce nu putem face diferenta intre bine si rau? De ce plangem pentru cine nu trebuie? De ce nu dam mai multa atentie persoanelor care chiar vreau sa fie in prezenta noastra? De ce nu ne place sa invatam lucruri noi in fiecare zi? De ce ne plangem? De ce nu citim mai mult? De ce nu incercam sa facem ceva, sa fim cineva in viata asta? De ce nu ne dam seama cat de importanti putem fi pentru cineva? De ce suntem rasisti? De ce barfim? De ce tradam? De ce inselam? De ce ne jucam cu sentimentele fiecaruia la nesfarsit? De ce nu suntem realisti? De ce nu putem fi sinceri unii cu altii? De ce nu ne bucuram de viata? De ce nu ne placem asa cum suntem? De ce suntem complexati?De ce preferam sa dormim in loc sa facem ceva? De ce nu fugim in lume? De ce suntem inchisi in noi? Pentru ca incercarea ne sperie. Pentru ca nu gandim ca asa ar fi mai bine pentru noi. Pentru ca ne place monotonia. Intrebarile astea ar trebui sa ne dea de gandit fiecaruia. Ar fi bine sa ajungem o data la o varsta la care sa stim ce vrem si sa incepem sa facem totul pentru a avea totul.